Glosar
Acest glosar multilingv conține definiții ușor de înțeles pentru principalii termeni științifici din domeniul evaluării riscurilor utilizați pe acest site. Termenii și definițiile lor sunt menționate în produsele noastre de comunicare sub formă de note pop-up pentru a explica concepte pentru publicul care nu are cunoștințe de specialitate.
Se folosește ortografia engleză standard. Acronimele sunt scrise cu majuscule. Termenii sunt scriși cu litere mici. Înscrierile sunt traduse în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE.
Glosarul este un document viu, actualizat în permanență. Pentru termeni relevanți care lipsesc, puteți face sugestii prin formularul online Adresați o întrebare.
Declinarea responsabilității: Definițiile din glosar sunt destinate utilizatorilor doar în scopul înțelegerii terminologiei științifice. Definițiile pot fi diferite de cele prevăzute în legislația Uniunii Europene și în EFSA Journal.
E
Comunitate de organisme vii în combinație cu componente lipsite de viață (de exemplu, aer, apă și sol mineral). Un ecosistem sănătos este un sistem aflat într-un echilibru fin, în care animalele, plantele și microbii trăiesc în armonie cu mediul lor.
Studiul efectelor adverse ale substanțelor, în special ale substanțelor chimice, din perspectiva mediului și a sănătății publice.
Domeniu științific care studiază impactul substanțelor toxice asupra vieții acvatice (de exemplu, asupra peștilor, a crustaceelor, a plantelor acvatice și a algelor).
Rezultat fizic sau chimic care poate fi evaluat printr-un test; de exemplu, tensiunea arterială sau nivelurile unei potențiale toxine în organism.
Schimbare a stării de sănătate, a creșterii, a comportamentului sau a dezvoltării unui organism care îi afectează capacitatea de a se dezvolta sau de a supraviețui.
Efectul advers observat la cea mai mică doză atunci când o populație vulnerabilă este expusă la o substanță, cum ar fi o toxină alimentară sau din mediu. Se poate referi atât la oameni, cât și la alte specii – de exemplu animale, plante sau microbi.
Termen folosit pentru a descrie modul în care expunerea la mai mult de o substanță chimică poate afecta organismul. Se folosește pentru a explica expunerea pe termen lung la amestecuri de substanțe chimice, de exemplu la pesticide sau aditivi.
Efect care apare la doze mici ale unei substanțe, adică mai mici decât dozele utilizate în mod tradițional în studiile toxicologice.
Interacțiune care multiplică rezultatele. Rezultatul respectiv poate fi benefic sau nociv.
Un efect biologic, fiziologic, demografic sau comportamental asupra unui individ sau a unei populații care supraviețuiește expunerii la o substanță într-o concentrație letală (adică mortală) sau subletală. Efectele subletale pot afecta, printre altele, durata de viață, dezvoltarea, creșterea populației, fertilitatea și comportamentul, cum ar fi hrănirea sau căutarea hranei.
Cât de bine funcționează ceva în raport cu standardele sau așteptările predefinite.
Prezent în mod constant într-o populație sau într-o regiune, indiferent dacă este inactiv sau activ conform măsurătorilor din testele clinice.
Descrie substanțele care apar în mod natural în organism; de exemplu, colesterolul.
Proteină care stimulează sau grăbește o reacție specifică în organism; de exemplu, enzimele digestive ajută la descompunerea alimentelor în nutrienți.
Apariție pe scară largă a unei boli infecțioase într-o comunitate, la un moment dat.
Studiu privind frecvența de apariție a bolilor și a altor afecțiuni la diferite grupuri de oameni și cauzele lor. Include studiul valorilor măsurate cu privire la sănătate (de exemplu, expunerea la pesticide sau deficiența de vitamine) la o populație și modul în care acestea pot influența riscul deteriorării sănătății.
Evaluarea riscurilor pentru mediu (ERM) reprezintă procesul de evaluare a potențialelor daune provocate mediului de o substanță, o activitate sau un fenomen natural. Printre acestea se pot număra introducerea de plante modificate genetic, utilizarea pesticidelor sau răspândirea unor dăunători ai plantelor.
Estimare a expunerii minime la o substanță potențial dăunătoare, în mod normal zero, care ia în considerare consumul obișnuit de alimente care conțin cantități neglijabile din substanța respectivă.
Modalitate de estimare a expunerii la un anumit compus pe baza datelor analitice, prin atribuirea celei mai mici valori care poate fi detectată (sau cuantificată) tuturor probelor cu niveluri sub această valoare. Pentru o substanță chimică toxică, se obține astfel cea mai pesimistă estimare a expunerii (cu alte cuvinte, nivelul real de expunere va fi întotdeauna mai mic decât estimarea limitei superioare).
Proces științific care cuprinde patru etape: identificarea pericolelor, caracterizarea pericolelor, evaluarea expunerii și caracterizarea riscurilor.
Una dintre etapele esențiale ale evaluării riscurilor, constă în evaluarea amănunțită a persoanelor sau lucrurilor care au fost expuse unui pericol și în cuantificarea cantităților implicate.
Procesul de evaluare a potențialelor daune provocate mediului de o substanță, o activitate sau un fenomen natural. Printre acestea se pot număra introducerea de plante modificate genetic, utilizarea pesticidelor sau răspândirea unor dăunători ai plantelor.
Domeniu specializat al științelor aplicate, care presupune examinarea datelor și a studiilor științifice pentru a evalua riscurile asociate anumitor pericole. Cuprinde patru etape: identificarea pericolelor, caracterizarea pericolelor, evaluarea expunerii și caracterizarea riscurilor.
Metodă de evaluare a riscurilor pentru sănătate sau pentru mediu prezentate de mai multe substanțe, de exemplu substanțe chimice.
Evaluare impusă de lege, concepută pentru a compara siguranța unui organism modificat genetic (OMG) cu corespondentul său nemodificat genetic.
Evaluare a activității științifice, academice sau profesionale de către alte persoane care activează în același domeniu.
Creare a unui organism modificat genetic (OMG) cu mai multe modificări genetice. Acest lucru se poate realiza prin: (a) încrucișarea a două OMG-uri, fiecare având una sau mai multe modificări preexistente; (b) efectuarea unei a doua modificări genetice într-un OMG existent; sau (c) introducerea mai multor gene sau caractere simultan.
Descrie substanțele din corpul uman care provin dintr-o sursă externă (din mediu sau din alimentație); de exemplu, reziduuri de medicamente veterinare.
Concentrație sau cantitate dintr-o anumită substanță care este absorbită de un individ, de o populație sau de un ecosistem, cu o frecvență specifică, într-o anumită perioadă de timp.
Expunere unică sau de durată foarte scurtă la o substanță, de obicei mai puțin de 24 de ore.
În scopul evaluării riscurilor, măsurarea cantității dintr-o substanță consumată de o persoană sau de un animal prin alimentație, aceasta fiind adăugată intenționat sau prezentă neintenționat (de exemplu, un nutrient, un aditiv sau un pesticid).
Expunere de durată (constantă sau intermitentă) la o substanță, care poate avea un impact asupra sănătății în timp.